Portul popular din Ţara Călatei
Influenţe româno-maghiare

Ţara Călatei este una din cele mai spectaculoase zone din toata Transilvania, datorită portului şi popular unic şi viu colorat. Portul popular din Ţara Călatei este cel mai impozant şi impresionant din Ardeal datorită motivelor, culorilor şi proporţiilor.

Zona etnografică a Ţării Călatei este cunoscută şi sub denumirea maghiară de „Kalotaszeg” întrucât maghiarii din zonă au dat o atenţie deosebită popularizării portului tradiţional de o rară frumuseţe. Românii majoritari, trăiesc în această zonă alături de numeroasa populaţie maghiară, cu care a convieţuit de secole, influenţându-se reciproc asupra pieselor de port popular. În ultimii ani a reînceput şi populaţia românească din Ţara Călatei să dea importanţă mai mare portului popular autentic românesc, care este unic şi deosebit de frumos. Fără exagerări putem spune că portul popular românesc şi maghiar din acest ţinut este unul unic şi foarte valoros.

Un exemplu de influenţă este înlocuirea zadiei cu trup vânăt” cu un şorţ lucrat din material industrial (în special din glot negru). Şorţurilor le-au fost ataşate panglici colorate astfel că putem observa, datorită provenienţei acestora, o influenţă a târgului Huedinului întrucât de aici au fost procurate multe dintre ele.

Un alt exemplu de influenţă este asupra Cămăşii cu Ciupag şi anume broderia plină scrisă cu pană de gâscă înmuiată în rugină sau vopsea de arin. La rândul ei aceasta era un „import” întrucât a avut ca model broderiile scrise de pe fularele purtate de nobilimea maghiară şi care erau de provenienţă turcească. Broderiile scrise au luat treptat locul celor geometrice, extinzându-se şi pe şorţul (apare astfel o nouă piesă) care a înlocuit zadia. Încă un exemplu al influenţei, dar nu ultimul, în portul popular este muruna (coroniţa viu colorată, cu pene de păun şi panglici la spate) purtate de fetele mari (nemăritate) din satele româneşti Morlaca şi Bologa, judeţul Cluj. Panglicile ce curg frumos pe spate sunt aproape identice cu cele din parta (coroniţă cu mărgele) purtată de fetele (nemăritate) maghiare şi care au aproape aceleaşi modele florale.

Bibliografie:

Portul popular românesc din depresiunea Huedin-Călata, în: Cristian-Claudiu Filip, Horea-Dorin Matiş, Huedinul – o localitate pe drumul spre Europa. Aspecte monografice, ediţia a III-a, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2014, p. 154-156; 

A. Tiţa, Portul popular românesc din depresiunea Călăţele, în: AMET, 1971, p. 225-239.”

Port popular românesc din Răchiţele – Zona de influenţă

port-rachitele

Port popular românesc din Morlaca – Ţinutul de Sus

port-morlaca

Mire şi mireasă în port tradiţional – Sâncraiu – Ţinutul de Sus

miri-sancraiu

Port popular maghiar din Bicălatu – Ţinutul de Jos

port-bicalatu

Port popular maghiar din Izvoru Crişului – Ţinutul de Sus

port-izvoru-crisului

Port popular maghiar din Mera şi Viştea – Ţinutul Nadăşului

port-mera-si-vistea

Port popular românesc din Bologa – Ţinutul de Sus

port-romanesc-bologa

Port popular maghiar din Sâncraiu – Ţinutul de Sus

port-sancraiu-fata

Bărbat şi femeie in port popular maghiar din Sâncraiu – Ţinutul de Sus

Bărbatul poartă renumitul suman lung  numit “Szűr”

port-sancraiu