Musuiul – piesa de rezistenţă în portul popular maghiar

Postat în Portul popular din Ţara Călatei. 19/09/2016

MUSUI ( în maghiară Muszuj)

Portul maghiar din ţinutul Călatei este  o componentă esenţială pentru întreaga zonă etnografică. La sărbători şi diferite ocazii, se îmbracă piesele cele mai frumoase şi mai scumpe. Una din piesele ce compun întreg costumul este Musuiul.

Denumirea de Musui e specifică zonei Călata, iar cel de bagazia, subzonei Nadăşului. Termenul de bagazia este de origine sud-slavă, care, la rândul lui, provine din turcă şi tradus, înseamnă căptuşeală colorată.

Musuiul este un fel de şorţ foarte larg, încreţit mărunt şi despicat în faţă, acolo unde se poartă şorţul. Pliseurile sunt fixate la brâu într-o bandă de postav roşu sau negru, prin tehnica numită înviespare (cuib de viespi). Culoarea broderiei este în funcţie de vârstă. Musuiul de postav roşu se poartă la marile sărbători. Piesa a fost atent studiată încă din secolul al XIX-lea.

Pe dedesupt, se poartă cămaşă albă din jolj. În faţă, musuiul impune purtarea unui şorţ cu panglici.

Palotay G., un cunoscut etnograf, afirmă că musuiul este “o catrinţă largă încreţită”, la care cele două părţi laterale se ridică şi se pun la brâu, dând la iveală postavul, “mai des roşu şi mai rar galben sau verde”.

colaj-musui-2

 

Károly Kós, în lucrarea “A Kalotaszegi Musuj”, dezbate pe larg răspândirea acestei piese în Europa şi Asia, precum înrudirea ei cu piese româneşti asemănătoare, catrinţa, fota, vâlnicul,etc.

Azi, musuiul se mai poartă în câteva localităţi din ţinut, în altele se mai păstrează doar în lăzi. Musuiul albastru este specific satelor Petrindu şi Petrinzel din judeţul Sălaj şi Viştea, judeţul Cluj, iar negrul comunei Izvoru Crişului şi satului Mera.

Patria musuiului este zona Călatei, dar se poartă şi în satele Nădăşel, Sânpaul, Gârbău, părţile Gilăului, Vlaha, Gheorgheni, Aiton, apoi Chinteni, Bonţida şi Răscruci.

colaj-musui-3

Musuiul din fotografiile noastre este din satul Inucu, comuna Aghireşu, judeţul Cluj – Ţinutul Nadăşului.
Fotograf: Cosmin Giurgiu 
Model:  Jánosi L. Zsuzsa din Inucu

zsuzsa-18_resize

 

Bibliografie:

Aurel Bodiu, Maria Golban – Portul popular românesc şi maghiar din judeţul Cluj, p.82-85, Cluj-Napoca, Editura Eikon 2012