Atracții naturale din Țara Călatei și Zona de Influență

Arborele Sequoia din Rogojel

Arborele Sequoia din Rogojel

Cel mai impunător arbore din Munții Apuseni a fost plantat de către Gal Silvestru, un baron ungur, acum mai bine de 100 de ani. Rezervația forestierã Arborele de Sequoia este situatã pe "Dealul Domnului", în comuna Sãcuieu, satul Rogojel.

Horaița Vlădesei / Horaițele Sâncraiului

Horaița Vlădesei / Horaițele Sâncraiului

Zona denumită horaițe (horaiță = regionalism, în sensul de dealuri, zone accidentate, fânațe) aflată la poalele Vlădesei și străjuită de înălțimea Horaița (1078 m) la sud, satul Sâncraiu la nord, Călata la est și Alunișu la vest, este foarte atractivă.

Cascada Păniceni

Cascada Păniceni

Cascada Păniceni este mai puţin cunoscută turiştilor. Ea se află între două stânci masive (pereţi verticali) care marchează intrarea în Cheile Păniceniului. Cascada este formată de pârâul Păniceni şi are o înălţime de 8-9 metri.

Cheile Păniceniului

Cheile Păniceniului

Cheile Păniceniului (sau Cheile Păniceni, Defileul Păniceni) reprezintă o arie naturală stâncosă, cu statut de rezervaţie naturală, situată pe cursul inferior al pârâului Păniceni, la sud de satul Păniceni (comuna Căpuşu Mare, judeţul Cluj).

Defileul Căpuşului

Defileul Căpuşului

Defileul Căpuşului se situează pe cursul mijlociu al Pârâului Căpuş (Valea Căpuşului), între localităţile Bedeciu şi Căpuşu Mic (judeţul Cluj). Arealul desemnat de defileu este unul protejat, având un statutul de rezervaţie de inters local (judeţean).

Barajul şi lacul de la Valea Drăganului

Barajul şi lacul de la Valea Drăganului

Barajul Drăgan, cunoscut şi sub denumirea de Barajul Floroiu, asigură retenţia apelor râurilor Drăgan şi Sebeşel, fiind amplasat imediat în aval de confluenţa celor două râuri.

Cascada Vălul Miresei

Cascada Vălul Miresei

O impresionantă cădere de apă, cu o înălțime totală de peste 30 m, Cascada Valul Miresei sau Cascada Răchițele reprezintă cel mai popular obiectiv turistic din zonă.

Masivul Lespezi – Răchiţele

Masivul Lespezi – Răchiţele

Reprezentat de un impunător perete vertical al cărui altitudine maximă atinge 1000 -1100 m, Masivul Lespezi limitează partea stângă a Cheilor Stanciului, oferind unul dintre cele mai accesibile puncte de belvedere din zonă.

Pădurea Hoia-Baciu

Pădurea Hoia-Baciu

Pădurea Hoia-Baciu este situatã în Transilvania, judeţul Cluj, la marginea localitãţii Baciu, Floreşti şi Cluj. Are o suprafață de aproximativ 295 de hectare. Zona a devenit cu adevãrat celebrã în toatã lumea.

Rezervaţia naturală de la Şardu (narcise şi laleaua pestriţă)

Rezervaţia naturală de la Şardu (narcise şi laleaua pestriţă)

Un loc foarte puţin cunoscut şi aproape deloc frecventat de turişti este Valea Şardului. Aceasta se află la capătul satului Şardu, comuna Sânpaul, judeţul Cluj şi se ȋntinde prin pădurea ce se leagă de comuna Cuzăplac, judeţul Sălaj. Zona este protejată.

Gipsurile de la Leghia

Gipsurile de la Leghia

Gipsurile de la Leghia, comuna Aghireşu, judeţul Cluj, reprezintă o arie protejată de interes național și se află într-o zonă de mare diversitate geologică (de la straturile carbonifere de la Ticu - Aghireș, la depozitele de numuliți de la Dumbrava).

Plopul lui Kiss Karoly

Plopul lui Kiss Karoly

Probabil cel mai bătrân plop de pe Valea Almaşului, jud.Sălaj. Numit şi "Plopul lui Kiss Karoly" de către localnici, (probabil după vreun vechi proprietar de teren) care afirmă ca ar avea peste 300-350 de ani.

Frumuseţea naturală “Sininţaia”

Frumuseţea naturală “Sininţaia”

Frumuseţea naturală "Sininţaia". Am descoperit această minunăţie naturală - o mică porţiune din albia râului Băbiu, ce seamănă cu un canion în miniatură, placat cu gresii şi nisipuri colorate, peste care curge apa limpede ca de cristal.

Dealul Riszeg – Izvoru Crişului

Dealul Riszeg – Izvoru Crişului

Dealul Riszeg (779 m) domină satul Izvoru Crişului . Cei care ajung pe culme sunt răsplătiți de priveliștea magnifică asupra ţinutului Călatei.

Peştera de la Tămaşa, jud.Sălaj

Peştera de la Tămaşa, jud.Sălaj

Pestera este formata prin eroziunea apei asupra gresiilor din care este format relieful zonei in mare masura. Este o pestera mai putin obisnuita, deoarece zona nu este stancoasa. Lungimea ei nu este cunoscută cu exactitate.

Laguna Albastră – Aghireşu, jud.Cluj

Laguna Albastră – Aghireşu, jud.Cluj

Lacul s-a format pe locul unei foste mine de caolin (argila alba), ce apartinea de Exploatarea Minei Aghiresu. Aceasta mina a fost inundata de izvoarele subterane care au patruns prin panza freatica fragila a caolinului.