Castrul roman de la Bologa

Castrul roman de la Bologa sau „Resculum” este cea mai veche aşezare din zonă, specificată în documente. El a fost ridicat în jurul anului 106, drept garnizoană a Cohortei II “Hispanorum”, a carei misiune era, probabil, apărarea graniţei Imperiului Roman.

Pe măsura ce romanii au încercat să consolideze graniţele, în secolul al II-lea au fost aduşi aici colonişti din Grecia (se crede din zona Patras) şi trupe de infanterie şi cavalerie din Britania, “Cohors I Ulpia Britonum”. Toate acestea sunt atestate ţiglele şi cărămizile descoperite ȋn zonă, care poartă ştampila cu abrevierile acestor trupe.

Castrul roman de la Bologa este unul din cele mai importante de pe graniţa de nord-vest a provinciei romane Dacia. Limesul roman se află la aproximativ 5 km spre vest, ȋn dreptul satului Poieni, iar turnurile de observare şi pe alocuri valurile de pământ vizibile şi azi, merg ȋnspre Porolissum, unde se unesc cu sistemul defensiv puţin mai complex al oraşului şi castrului roman Porolissum.

Acesta este unul din cele mai importante castre din Dacia şi datorită faptului că a fost ocupat de două trupe importante de infanterişti, combinate cu trupe de cavalerie. De asemenea, castrul de la Bologa este unul din cele mai bine păstrate castre din România. Valul de pământ este foarte bine vizibil şi pe alocuri ajunge la ȋnălţimea de 3-4 metri. Vizibile sunt şi şanţul de apărare şi porţile de acces ȋn castru.

Cercetările arheologice au ajutat la descoperirea mai multor clădiri care faceau parte din vechiul castru roman: clădirile din partea centrală a castrului, clădirile cele mai importante şi singurele construite ȋn piatră, Clădirea Comandamentului (Principia) din mijlocul castrului, două grânare sau magazii şi clădirea comandantului, la care se sapă şi azi. Se crede că este o clădire ȋn stil mediteranean, cu o curte interioară şi singura clădire civilă din castru. Ȋn această cladire au locuit comandanţii trupelor, ȋmpreună cu familia şi sclavii lor.

Ȋn anul 2012 s-au făcut mai multe descoperiri importante: catarame de bronz, un inel de aur, multă ceramică şi ţiglă, unele ştampilate cu abrevierea numelui trupelor, cărămizi folosite la sistemul de ȋncălzire, “Hipocaust” şi pavajul bine păstrat din curtea interioară.

Ruinele castrului sunt vizibile şi astăzi, în locul numit “Grădişte”, deşi o bună parte a zonei a fost folosită ca suprafaţă agricolă. În apropierea castrului există şi ruinele unor băi romane.