Barajul şi lacul de la Valea Drăganului

Barajul Drăgan, cunoscut şi sub denumirea de Barajul Floroiu, asigură retenţia apelor râurilor Drăgan şi Sebeşel, fiind amplasat imediat în aval de confluenţa celor două râuri. Panorama superbă peste baraj poate fi admirată din parcarea de sus, de pe un bloc mare de beton.

Mai mult decât o simplă locaţie turistică, barajul Drăgan şi întreaga zonă Valea Drăganului încorporează istoria cu elemente pitoreşti. Sub apă, nu departe de baraj, stau ascunse zidurile cabanei de la Pârâul Crucii. Legenda spune că aici s-au refugiat foarte mulţi români din toate satele cedate prin dictatul de la Viena în 1940.

La 200 de metri mai sus de baraj se află colonia Floroiu, cândva un orăşel în miniatură, ridicat pentru constructori şi familiile lor. Denumirea de Floroiu vine de la un mic băruleț deținut de un oarecare domn Floroiu. Seara, muncitorii de la baraj se tot îmbiau să meargă la Floroiu, așa că numele s-a extins la micuța așezare și apoi și la Baraj – la Floroiu.

Privind spre coada lacului, iese în evidenţă, ca un paznic impunător, Vârful Buteasa (1.714 metri). În dreapta se văd cătunul Alunu, adormit sub Vârful Caprei, Poieniţa – cu ultimele case atârnate de deal la Mişcu, iar spre Remeţi, păşunea trănişenilor, Rânşoru (luncşor).

Lacul de acumulare este populat cu peşte (clean, mreană, păstrăv indigen, păstrăv curcubeu şi chiar păstrăv auriu) şi este cunoscut ca un loc perfect pentru relaxare. Cu o înălțime de 120 de metri și o deschidere de 424 de metri, barajul formează un lac de acumulare de 292 de hectare, cu 112 milioane de metri cubi de apă.

Nu departe de baraj este situat lacul de la Beliș care poartă cu el o altă legendă, aceea a bisericii ascunse pe fundul lacului.

Drumul până la Barajul de pe Valea Drăganului este practicabil pe toată durata anului. E bine să știți că este interzisă oprirea maşinilor pe baraj, precum şi fotografierea sau filmatul de pe baraj.